EXCLUSIV VIDEO | Povestea iei de Breaza. Legenda Băciței Brează, de la care a plecat meșteșugul păstrat neștiut mai bine de un secol

Situată la o altitudine de 450 de metri, pe versantul stâng al albiei râului Prahova, de care o desparte o înălțime de 50 – 60 de metri, Breaza este considerată una dintre cele mai frumoase și mai vechi localități de pe Valea Prahovei, recunoscută, cândva, la nivel mondial pentru puritatea aerului. De altfel, până în urmă cu câteva decenii, se bucura de privilegiul celui de-al doilea oraș din lume, după renumita citadelă elvețiană Davos, în privința ozonizării și a bioclimatului caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice.

Dacă renumele de stațiune balneo-climaterică, dobândit în anul 1928, de pe urma caracteristicilor uluitoare ale aerului respirabil, a fost cu timpul pierdut din varii motive – unul dintre ele fiind și acela al nepăsării autorităților care s-au perindat la cârma urbei-, nu același lucru se poate spune despre priceperea măiastră a localnicelor în țesutul iei, podoabă vestimentară care a adus faimă orașului Breaza în toate colțurile lumii.

Despre arta inegalabilă a țesutului acestei cămăși, specifice portului național, dar și despre originile numelui dat localității, despre care istoricii spun că se pierd în negura vremii, în timpul unei băcițe neasemuit de frumoase, arsă pe față de laptele dat în clocot, vom vorbi în reportaj. Un reportaj în care firul urzit și astăzi de mâinile dibace ale croitoreselor de pe aceste meleaguri se împletește, pe nesimțite, cu legenda fascinantă a băciței Brează.

La ani distanță de momentul în care profesorul Vasile Focșeneanu a hotărât să redea micului orășel din coasta râului Prahova gloria de odinioară, încercările sale au început, încet, încet să dea roade. Astăzi, grupul de elevi, cărora istoricul le împărtășește, cu dragoste și minuțiozitate de dascăl autentic, din vastele sale cunoștințe, cunoaște în amănunt fiecare din pasajele legendei puse pe seama apariției orașului Breaza. O legendă fascinantă, în formele ei diferite, despre preocupările timpurii ale primilor locuitori aciuați pe aceste ținuturi de basm.

Băcița „brează”

Breaz sau mai degrabă brează, atâta vreme cât adjectivul cu pricina, folosit îndeobște pentru a puncta o anumită trăsătură ieșită din comun a cuiva, îi este atribuit, în cazul de față, unei femei. De aici vine numele localității Breaza. De la o femeie „brează”, una, dacă este să dăm crezare profesorului Focșeneanu, cu totul și cu totul specială.

Caracterizată nu doar prin distincție și prin neasemuita ei frumusețe, ci și printr-un semn aparte, căpătat de pe urma unei întâmplări povestite în reportajul video. Pe măsură ce firul narativ este depănat în tihnă de profesorul Focșeneanu, aflăm că acestor calități li se mai adaugă, în ceea ce o privește pe vestita băciță, cel puțin încă una. Definitorie pentru statutul de astăzi al orașului, considerat epicentrul unui meșteșug, unic în lume.

Ia de care vorbește profesorul de istorie de la Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu” din Breaza este, așa cum aflăm pe măsură ce fuiorul este tors în țesătura poveștii, podoaba vestimentară așa-numită princeps, care a stat la baza apariției, pe aceste meleaguri, a țesutului iei, atât de apreciată în întreaga lume. Iar cea despre care se spune că a adus meșteșugul iei pe aceste meleaguri este nimeni alta decât băcița noastră „brează”.

Ia de Breaza, unică în lume

Când vine vorba despre performanțele notabile ale iei românești, cu preponderență ale celei țesute în atelierele meșteșugărești din Breaza, profesorul nu stă pe gânduri. După o scurtă trecere în revistă a măririi și decăderii celui mai proeminent atribut care a plasat orașul pe podiumul mondial în privința ozonizării, dascălul își începe pledoaria despre faimosul veșmânt creat manual, fir cu fir, de urmașele băciței, neîntrecută în arta țesutului.

Prima parte a poveștii este despre Breaza, una dintre cele mai galonate localități de pe Valea Prahovei. Orașul, cândva considerat al doilea în lume în ceea ce privește puritatea și gradul de ozonizare al aerului, este astăzi încă renumit pentru arta inconfundabilă, la nivel mondial, pe care reprezentantele sexului frumos, locuitoare ale acestui ținut de basm, încă neafectat de morbul globalizării, s-au priceput să o păstreze intactă și neștiută, de-a lungul a cel puțin un secol de existență.

În cea de-a doua parte și ultima a reportajului, vom afla povești uluitoare despre Arta Casnică din Breaza, cooperativa responsabilă de conservarea în timp a uriașului tezaur românesc, recunoscut de UNESCO și, totodată, înscris în circuitul valorilor mondiale de prim rang. Vom afla care a fost reacția Casei Regale a României la auzul veștii că există, la Breaza, un produs românesc autentic, inegalabil la nivel mondial, dar și cum a încercat Elena Ceaușescu, soția fostului dictator comunist, să pună la încercare vigilența și măiestria creatoarelor de frumos absolut în arta vestimentației specifice doar poporului român.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Muzeul Cinegetic Posada și poveștile lui fascinante. De la CASTELUL lui Gheorghe Bibescu la trofeele lui Ceaușescu

EXCLUSIV VIDEO | Blestemul fortului inutil. Povestea fortificațiilor cu tuneluri secrete ale Capitalei, care au costat o avere și nu au fost folosite

EXCLUSIV VIDEO | De ce a fost bombardat Podul peste Prut construit de Eiffel și care este legătura cu celebrul turn parizian

EXCLUSIV VIDEO | Old Shatterhand, personajul legendar din cartea Winnetou, a fost român. Povestea fascinantă a lui John Xantus, dezvăluită de unul dintre urmașii marelui explorator român ajuns în Vestul Sălbatic